"Copiii de făină" de Anne Fine - partea a V-a

                                        "Copiii de făină" de Anne Fine - partea a V-a

  

  Carte: Copiii de făină

  Autor: Anne Fine

  Editura: Arthur

  POVESTIRE

  La 11 zile de la începerea proiectului, Robin Foster își aruncă săculețul de făină într-un canal. Fiind rupt deja, făina din interior s-a contopit cu apa neagră, iar săculețul s-a făcut nevăzut ca un iepure speriat. Atunci, Simon le-a explicat lui Robin și băieților de lângă el că grija față de săculeți le va aduce și un beneficiu - explozia de făină (la care el spera). Îi oprește pe ceilalți din a-și arunca sacii de făină în canal. Prietenii lui își dau seama că comportamentul lui Simon față de sac era generat de lipsa tatălui său. Fiind tatăl unui copil de făină, Simon încerca să fie opusul tatălui său care l-a părăsit și să îi ofere săcuțului de făină ce lui nu i-a fost oferit.

  Câteva momente mai târziu, Simon stă lângă lac cu fiica sa de făină și îi mărturisește grija sa enormă și că nu i-ar face ce a făcut Robin cu sacul său. Nu i-ar face nimic ca să o rănească.

  PĂRERE- Faptul că Simon încă spera la o explozie de făină m-a făcut să cred că acesta era motivul comportamentului său față de sac, dar secvența de la lac (care a fost foarte emoționantă) m-a făcut să mă răzgândesc.