Recenzie "Roșu, alb & sânge albastru" de Casey McQuiston

                                   Recenzie "Roșu, alb & sânge albastru" de Casey McQuiston

   Alex Claremont-Diaz este fiul președintei Statelor Unite ale Americii și este iubit de toată lumea, fiind deștept, charismatic și frumos. El este considerat un fel de tânăr membru al familiei regale, numai că american. Însă, dușmanul său de moarte este un adevărat membru al familiei regale din Anglia, Henry. Chiar dacă cei doi nu au fost implicați în conflicte, nici nu s-au întâlnit de multe ori, cei doi nu se suportă.

  La nunta fratelui lui Henry, Philip, cei de la Casa Albă sunt invitați. Acolo, Henry o invită pe June, sora lui Alex, la dans, ceea ce îl face și mai insuportabil pe prinț în ochii lui Alex. Peste câteva momente, Henry și Alex stau de vorbă lângă tortul de nuntă, încercând să poarte o conversație normală. Din cauză că Alex era aproape beat, îl trage pe Henry de braț și cad amândoi peste tort. Sala de eveniment pregătită perfect era contrastată de dezastrul celor doi. Evident, a doua zi, toate ziarele sunt pline de poze cu ei peste tort, iar relațiile dintre SUA și Anglia se strică.

  Ca să reducă daunele, cei responsabili pun la cale un plan în care Henry și Alex să cadă la pace și să se comporte ca doi prieteni. Cei doi trebuie să călătorească împreună și să își posteze prietenia falsă peste tot. Dar, la scurt timp, reputația celor doi este în pericol, la fel ca alegerile prezidențiale la care participă mama lui Alex pentru al doilea mandat. Cum vor rezolva problema și care e aceea, rămâne de aflat.

  PĂRERE: Chiar dacă este o carte mare, am citit-o cu ușurință datorită situațiilor foarte bine descrise din punct de vedere al emoțiilor care m-au captivat, al umorului și al personajelor multiple cu caractere unice și imperfecte. Mi-a plăcut foarte mult. 

  

Sfârșitul cărții "Copiii de făină" de Anne Fine

                                              Sfârșitul cărții "Copiii de făină" de Anne Fine

  

  Carte: Copiii de făină

  Autor: Anne Fine

  Editura: Arthur

  POVESTIRE

  Venise ziua predării săculeților de făină. Fiica lui Simon devenise atât de murdară, încât abia puteai enumera ce pete are pe ea. La vederea acesteia, domnul Cartright se transformă într-un vulcan care clocotise în interiorul său câtva timp și urma să erupă. A erupt. Mai mult de atât, profesorul află că elevii credeau că va avea loc o explozie de făină, ceea ce îl făcu și mai nervos. În câteva secunde de neatenție, domnul Cartright a lovit catedra, care s-a lovit de alte bănci, care au reușit să spargă lustra.

  Profesorul îi dă ordin lui Simon să arunce sacul la gunoi, dar băiatul nu se îndură. Cu niște mișcări rapide, Simon doar simulă aruncarea săcuțului în gunoi și se întoarse în bancă. Nervozitatea domnului Cartright îl făcu să plângă, până când acesta se apropie de el, văzu sacul de făină și îi înțelese sentimentele băiatului, spunându-i că ar fi un tată bun. Însă, în pauză, răutățile colegilor se năpustiră asupra lui Simon. Voiau să îi fure săculețul de făină. În clasă se formase un tărăboi teribil, cu sărituri de pe o bancă pe alta și patinaj pe parchet. 

  După ce totul se liniștise, Simon avea sarcina de a duce toți sacii de făină la expoziție, dar fu refuzat de un profesor nervos. Apoi, aflându-se pe hol cu toți sacii de făină, Simon începu să îi spargă și să îi arunce în toate direcțiile, formând un munte de făină în care Simon stătea cufundat. Băiatul cânta cu voce tare cântecul tatălui său și era copleșit de emoții. Înțelesese că tatăl său nu plecase din vina lui datorită proiectului. Atunci, s-a simțit liber.

  PĂRERE- În această carte, ce mi-a plăcut în special au fost descrierile emoțiilor lui Simon și evoluția personajului său. În linii mari, a fost o carte bună.

"Copiii de făină" de Anne Fine - partea a VI-a

                                               "Copiii de făină" de Anne Fine - partea a VI-a

  

  Carte: Copiii de făină

  Autor: Anne Fine

  Editura: Arthur

  POVESTIRE

  Simon devine măcinat de gândul că tatăl său l-a părăsit din cauza sa, așa că tot ce îl interesează devine ziua în care tatăl său a plecat. Prima persoană la care apelează este mama sa, care îi povestește fiecare detaliu din acea zi, mai puțin unul - ce melodie fredona acesta când se îndepărta de casă, iar Simon devine obsedat de aflarea acestui aspect. 

  Ziua următoare la detenție, Simon îi mărturisește domnului Cartright ce îl supăra. Atunci, profesorul îi spune băiatului cântecul căutat- Plec pe mare. În acea zi, Simon a rugat-o pe mama sa de mai multe ori să îi cânte melodia, apoi pe o vecină. La un moment dat, băiatul nu a înțeles semnificația unor versuri și s-a dus la Martin Simon pentru clarificare. După aceea, băiatul a cântat tare, încontinuu acel cântec la școală, cauzându-și probleme cu profesorii și detenție.

  PĂRERE- Nu înțeleg rostul lui Martin Simon în carte, fiind un personaj cam neimportant, dar bănuiesc că scopul autoarei a fost să creeze cât mai multe personaje. Îmi plac descrierile emoționante ale lui Simon, care îl fac să pară un om adevărat, cu rele și bune, ci nu un personaj perfect, cum există în alte cărți. 

"Copiii de făină" de Anne Fine - partea a V-a

                                        "Copiii de făină" de Anne Fine - partea a V-a

  

  Carte: Copiii de făină

  Autor: Anne Fine

  Editura: Arthur

  POVESTIRE

  La 11 zile de la începerea proiectului, Robin Foster își aruncă săculețul de făină într-un canal. Fiind rupt deja, făina din interior s-a contopit cu apa neagră, iar săculețul s-a făcut nevăzut ca un iepure speriat. Atunci, Simon le-a explicat lui Robin și băieților de lângă el că grija față de săculeți le va aduce și un beneficiu - explozia de făină (la care el spera). Îi oprește pe ceilalți din a-și arunca sacii de făină în canal. Prietenii lui își dau seama că comportamentul lui Simon față de sac era generat de lipsa tatălui său. Fiind tatăl unui copil de făină, Simon încerca să fie opusul tatălui său care l-a părăsit și să îi ofere săcuțului de făină ce lui nu i-a fost oferit.

  Câteva momente mai târziu, Simon stă lângă lac cu fiica sa de făină și îi mărturisește grija sa enormă și că nu i-ar face ce a făcut Robin cu sacul său. Nu i-ar face nimic ca să o rănească.

  PĂRERE- Faptul că Simon încă spera la o explozie de făină m-a făcut să cred că acesta era motivul comportamentului său față de sac, dar secvența de la lac (care a fost foarte emoționantă) m-a făcut să mă răzgândesc.

"Copiii de făină" de Anne Fine - partea a IV-a

                                        "Copiii de făină" de Anne Fine - partea a IV-a

  

  Carte: Copiii de făină

  Autor: Anne Fine

  Editura: Arthur

  POVESTIRE

  În toaleta de la școală, domnul Cartright îi arată jurnalele de observație ale elevilor din proiect profesorului Feltham, considerându-le dovezi ale unui proiect stupid. Surprinzător, domnul Feltham ia jurnalul lui Simon și îi arată profesorului Cartright cât de mult se străduiește băiatul în îngrijirea copilului său de făină și îl laudă. Discuția lor este auzită de Simon, care era ascuns într-o toaletă, iar cuvintele de laudă îi aduseră o satisfacție uimitoare și o dorință de a-și schimba comportamentul pentru a nu-l dezamăgi pe domnul Feltham.

  La detenție, Simon nu se comportă ca în mod normal, ci scrise încontinuu în caietul său de observații despre plecarea tatălui său, ca și cum i-ar povesti fiicei sale de făină. După cele 40 de minute, Simon nu s-a grăbit să plece din clasă. Își dădu seama că se comportase ciudat, dar bine. Transformarea sa începuse.

  PĂRERE- Predicția mea despre transformarea lui Simon s-a confirmat. Îmi place că este o carte emoționantă, care te pune în situația dificilă a personajului. 

"Copiii de făină" de Anne Fine - partea a III-a

                                        "Copiii de făină" de Anne Fine - partea a III-a

  

  Carte: Copiii de făină

  Autor: Anne Fine

  Editura: Arthur

  POVESTIRE

  Simon este nevoit să își ia copilul de făină la antrenamentul de fotbal, din moment ce mama sa nu-l putea supraveghea, iar regulile proiectului impuneau strict supravegherea săcuțului de făină. Băiatul se duce la baie alături de Wayne, colegul său de clasă, pentru a-și ascunde copiii de făină. Wayne își pune săcuțul între două compartimente, dar Simon nu este de acord să își lase copilul în acea mizerie enormă. Se duce afară și găsește un tufiș sub lumina soarelui și așază cu grijă săcuțul. Din această cauză, băiatul întârzie la antrenament, dar faptul că își tratase bine fetița de făină îl făcu să nu îi pese.

   În timpul pedepsei pentru nepunctualitate, în capul lui Simon se derulau scenarii în care săcuțul său de făină era furat de către colegi, târât pe jos și scufundat în chiuvetă. Asta îl făcu să nu mai fie atent la minge, ci să se gândească la lipsa tatălui său, care îi provocă o ieșire nervoasă pe teren. Din fericire, fiica sa de făină a fost în siguranță.

   PĂRERE- Grija lui Simon față de un simplu sac mic de făină mi se pare ieșită din comun, el fiind un băiat rebel și nepăsător. Sunt curioasă cum va reacționa acesta la sfârșitul proiectului.

"Copiii de făină" de Anne Fine - partea a II-a

                                            "Copiii de făină" de Anne Fine - partea a II-a

  

  Carte: Copiii de făină

  Autor: Anne Fine

  Editura: Arthur

  POVESTIRE

  Simon Martin ajunge în fața cancelariei școlii și îi aude pe domnul Cartright și pe creatorul Târgului de Știință, certându-se pe tema copiilor de făină. Băiatul nu este atent la conversație și înțelege că finalul proiectului va fi marcat de o explozie de făină. Astfel, când ajunge în clasă le spune colegilor să fie de acord cu tema stabilită. La oră, domnul Cartright este nevoit să păstreze tema, la cererea elevilor. Peste câteva zile, profesorul le dă câte un săculeț cu făină, care avea să fie copilul lor de făină ce trebuie supravegheat și îngrijit. De cum intră în posesia săcuțului, Simon intră și în poziția de părinte. 

  Chiar în acea zi, Simon se murdărise pe mâini de sânge. Era foarte tentat să își șteargă mâna pe săcuț, dar se șterse pe tricoul său. Cred că această secvență sugerează comportamentul protector al unui părinte față de copilul său pe care proiectul vrea să îl scoată la iveală.

  PĂRERE - Îmi plac aceste secvențe care au un înțeles "ascuns", cea cu sângele, de exemplu. Cred că Simon va avea parte de o schimbare de comportament.